Creativity - the psychology of discovery and invention

Dacă vrei "a light reading" nu îți recomand să citești Creativity - the psychology of discovery and invention. 

Dacă vrei o metodă ușoară și rapidă să îți descătușezi potențialul creativ nu îți sugerez să citești această carte.

Dar dacă ești în căutarea unei analize profunde pe baza unui complex studiu sociologic a persoanelor creative și vrei să ajungi să cunoști în detaliu viața și motivațiile unor oameni care au demonstrat creativitate în munca lor ai găsit cu siguranță cartea potrivită.

Mihaly Csikszentmihalyi (autor și al cărților Flow și The evolving self) a realizat o monografie a creativității pe baza unor interviuri cu peste nouăzeci de persoane care s-au remarcat în mod deosebit datorită creativității lor și au primit recunoașterea societății pentru acest lucru, de exemplu unii dintre aceștia sunt laureați ai premiului Nobel. O altă condiție pe baza căreia au fost aleși în studiu e vârsta de peste 60 de ani. Domeniile pe care le acoperă sunt: artă și științe umaniste (istorici, scriitori, poeți, filozofi, arhitecți, artiști vizuali), științe  (biologi, chimiști, psihologi, astronomi, economiști) sau afaceri și politică (activiști, filantropi, afaceriști). Subliniez acest aspect pentru că e bine de știut că indiferent de domeniul în care activezi, ai parte de modele în care să te regăsești. 

Încă de la începutul cărții am simțit nevoia de îmi lua notițe, așa că am implementat "semnul de carte pentru notat idei" și la final aveam două carduri care conțin informații precum: 

- Cele zece caracteristici ale persoanelor creative - care sunt mai degrabă seturi de caracteristici în antiteză din care vei înțelege mult mai bine complexitatea trăsăturilor persoanelor creative și necesitatea unui echilibru între însușirile aparent opuse, de exemplu e nevoie să fii introvertit și extrovertit sau mândru și modest în același timp. 

- Cei cinci pași ai procesului creativ - pregătire, incubație, pătrundere, evaluare și elaborare. 

- Experiența flow - necesară pentru a face experiența creativă una plăcută 

- Elementele care fac creativitatea posibilă - pregătirea și educația, perspectivele, resursele, recunoașterea, speranța, oportunitățile și recompensa intrisecă și extrinsecă.

O parte extensivă a cărții cuprinde viața persoanelor intervievate și ne arată, pe trei paliere (din copilărie, viața adultă și la bătrânețe) cum s-au manifestat comportamentele creative și ce factori externi au contribuit la dezvoltarea creativității lor. Cea mai corectă observație care se poate face aici e că experiențele au fost extrem de diverse si că e clar că nu există o reteță anume însă o importanță mare o are posibilitatea de a îți dezvolta acele trăsături contradictorii de care spuneam mai sus. 

Un mod de a te apropia mai mult de persoanele creative și de a le cunoaște mult mai personal, așa cum au făcut-o cei implicați în studiu e realizat prin cele trei capitole: domeniul cuvintelor, domeniul vieții și domeniul viitorului. Ești pus față în față cu câteva persoane reprezentative din aceste domenii și ajungi să le cunoști atât de intim încât îți devin un fel de bunici de la care vrei să înveți cât poți de mult pentru că îți transmit atât de clar cât de fericiți și împliniți sunt ei cu ceea ce fac. 

Înainte de a încheia cu un capitol care cuprinde metode de implementat pentru a îți îmbunătăți creativitatea personală, Csikszentmihalyi aduce în discuție faptul că nu întotdeauna creativitatea a fost benefică umanității, că multe invenții creează și efecte negative și te face să înțelegi câtă responsabilitate intră în acest proces. Cu alte cuvinte, ne sugerează să ne folosim puterile creative pentru a face bine. Un exemplu simplu pe care îl oferă în acest sens e despre descoperirea sistemului de irigații din Mesopotamia, care le-a permis să dezvolte agricultura cu apa din râurile Tigru și Eufrat. Pe termen mediu această invenție a făcut țara una bogată și plină de resurse dar care pe termen lung a creat o zonă uscată și deșertică, curenții râurilor erodând solul plin de minerale. 

La finalul cărții am simțit că a meritat din plin să o citesc, chiar dacă nu am reușit mai mult de un capitol pe zi. E mult de analizat din fiecare parte a cărții și mult de interiorizat. Ca o concluzie finală vă las citatele preferate. Am citit cartea în limba engleză și nu am tradus citatele pentru că nu cred că le-aș putea reda destul de fidel în altă limbă decât în cea  în care au fost scrise de autor: 

"Human beings are the only creatures who are allowed to fail. If an ant fails, it's dead. But we're allowed to learn from our mistakes and from our failures."

"Knowledge should be appropriate to the skills of the learner."

“Life is nothing more than a stream of experiences - the more widely and deeply you swim in it, the richer your life will be.” 

"The first step to a more creative life is the cultivation of curiosity and interest."

Read More

Revoluția creativă a educației

Mi-a luat destul de mult până să termin cartea lui Sir Ken Robinson – O lume ieșită din minți, revoluția creativă a educației. Și nu pentru că ar fi o carte prea lungă, m-am descurcat exemplar cu Solenoid în vreo 5 zile. Dar am dat-o gata după aproximativ o lună și nu regret că am citit-o.

Vrăjită fiind de ideile lui Robinson prezentate în excelentele discursuri susținute în cadrul TED, am cumpărat cartea cu așteptări mari. Din primele 50 pagini m-a cuprins oarecum un sentiment de dezamăgire probabil pentru că aveam planuri mari cu informațiile primite și ele se încăpățânau să fie destul de concrete ca să le pot aplica. Pe lângă asta, în cele 10 capitole are multe părți în care în paragrafe consecutive informația de bază se repetă și se repetă și se repetă... înțelegeți ideea. Uneori e bun acest procedeu pentru fixarea cunoștințelor dar aici mi se pare că și-a depășit utilitatea.

Vă ziceam că nu regret că am citit-o și asta pentru că e bine documentată și îți dă informații de multe tipuri. Unele sunt cunoștințe generale, unele te îndreaptă spre zone de unde să afli mai multe despre ce te interesează, găsești o mulțime de exemple și studii de caz despre educația realizată mai progresist și multe altele. E o carte densă și trebuie să înțelegi că nu te va interesa la fel de mult toată informația de la cap la coadă. Unele capitole le vei aprecia mai mult sau chiar unele paragrafe doar îți vor da ce ai căutat de fapt când ai luat cartea în mână. Dar nu prea ai ce face decât să treci prin tot ca să dai de paragrafele respective.

Să vă trec puțin prin conținut. Cartea începe cu setarea unui cadru prin prezentarea lumii actuale și a modului în care oamenii învață în zilele noastre. O să te recunoști cu siguranță în tiparul persoanei care a suferit la școală din variate motive: profesorii nu au acordat destul interes, a fost prea multă teorie, nu ți s-au încurajat talentele, nu ți s-a stimulat creativitatea, multe ore erau pur și simplu plictisitoare. Autorul argumentează necesitatea unei revoluții a educației pentru a depăși sistemul mecanizat pe care îl urmăm în ziua de azi, atât în școli cât și în majoritatea companiilor. E prezentat din punct de vedere istoric care au fost marile pietre de hotar care au făcut ca educația de azi să arate așa. Sunt explicate și lămurite foarte multe concepte pe care le înțelegem și le folosim greșit precum: educație, creativitate, cultură, lider creativ. Soluțiile oferite în carte sunt mai mult generale și sunt pe bază de principii de aplicat, nu pași concreți. Pentru cei care chiar sunt în sistemul educațional și au breșe prin care pot aduce schimbări, e neapărat să fie pe lista de citit. 

Am pescuit câteva idei prezentate de autor, pe care le consider nu neapărat ceva foarte nou în domeniu, dar util de avut în vedere dacă ne dorim să creăm schimbări la orice nivel în ceea ce privește educația:

•         E necesar să avem în vedere că educația are un triplu rol: individual, cultural și economic. Altfel spus, ea trebuie să ne asigure o dezvoltare personală potrivită, să ne ofere o înțelegere profundă a lumii și să ne dea abilități cu ajutorul cărora să fim productivi și să câștigăm bani.
•         Educația formală așa cum există ea astăzi în toate sistemele educaționale de stat nu este de ajuns pentru dezvoltarea potrivită a copiilor pe toate cele 3 roluri.
•         Educația în instituțiile de stat de cele mai multe ori e bazată pe cunoștințele lingvistice și cele din domeniile STIM – științe, tehnologie, inginerie și matematică, lăsând la o parte și considerând neimportante cele umaniste, artele și sportul. Astfel, copii nu sunt încurajați să își urmeze pasiuni și talente pentru că nu fac parte din disciplinele evaluate la finalul ciclului de studiu.
•         Orice are șansa de a fii creativ, indiferent de domeniul în care lucrează. Însă, de cele mai multe ori e necesar să existe un lider care să creeze și să încurajeze comportamentul creativ pentru ca acesta să poată fi exercitat aducând valoare.
•       Există modele de școli noi, care urmează tendințe actuale și se pliază pe nevoile de educație ale copiilor. Deocamdată nu foarte multe, dar există precedente care au succes deci se încurajează și alte inițiative de acest gen.
•      Ca să putem vorbi de o revoluție în educație, trebuie lucrat la gândirea creativă și așa vom putea trece de bariera educației formale actuale. 

Vă las aici și unul dintre discursurile TED ale lui Ken Robinson, e musai de văzut. De cât mai multe ori. Și de aplicat, dacă e cu putință.

Read More

Gamestorming

Va recomand cu cea mai mare incredere o carte excelenta pe care tocmai am avut ocazia sa o citesc. Se numeste Gamestorming, e scrisa in 2010 de catre Dave Gray, Sunni Brown si James Macanufo. Faptul ca e recenta avantajeaza mult cititorul deoarece este foarte aplicabila in zilele noastre, la realitatea curenta a companiilor.

Asa cum e precizat, e o carte de jocuri pentru inovatori, nonconformisti si vizionari. Practic, prin aplicarea gamestormingului veti putea sa va transformati compania intr-una creativa si inovatoare. Contine peste 80 de jocuri pe care le puteti aplica pentru a comunica mai bine, pentru a genera noi idei, strategii si perspective, dar nu inainte de a va explica conceptul de gamestorming, cum se realizeaza si care sunt beneficiile lui. Unul dintre cele mai mari beneficii pe care le ofera eu consider a fi incurajarea creativitatii angajatilor, care va va oferi un avantaj competitiv major.

Va ofer, pentru a va face o mai buna idee despre ce e vorba, o prezentare realizata chiar de catre unul dintre autori si un exemplu de joc, unul care mie imi place la nebunie si e usor de realizat.

http://www.slideshare.net/webdagene/dave-gray-gamestorming-design-practices-for-cocreation-and-engagement-webdagene-2011

HARTA EMPATIEI

Obiectul jocului este de a trasa rapid un profil al clientului sau utilizatorului produselor sau serviciilor voastre.

Numarul de jucatori este intre 3 si 10 iar durata de 15 minute.

Cum se joaca: 

Grupul trebuie sa isi concentreze atentia asupra clientilor sau consumatorilor finali. Desi crearea unei harti a empatiilor nu este procesul riguros si intemeiat de cercetare necesar pentru constructia unui personaj, ea poate determina grupul sa se concentreze rapid asupra celui mai important element: indivizii.

Veti crea impreuna cu grupul un studiu despre o persoana. Realizati imaginea de mai jos si cereti celor din grup sa dea un nume persoanei.

Cereti-le celor din grup sa descrie - din punctul de vedere al acestei persoane - experientele ei, trecand de la categoria 'vede' la 'simte'.

Scopul exercitiului este sa creati un anumit nivel de empatie a grupului cu aceasta persoana.

Cereti grupului sa sintetizeze: Ce vrea aceasta persoana? Ce forte motiveaza aceasta persoana? Ce putem face pentru aceasta persoana?

Read More