luni, 13 martie 2017

David and Goliath - Malcolm Gladwell


Am început David and Goliath: Underdogs, Misfits and the Art of Battling Giants, cu așteptări destul de mari, avînd în vedere că este cea de-a patra carte pe care o citesc din partea aceluiași autor, jurnalistul Malcolm Gladwell. Celelalte au fost: Blink, The tipping point și Outliers. Deși are același stil inconfundabil, în care îți prezintă povești pline de context și cu detalii excelente, din care să extragi concluzii deja demonstrate de unele studii, cartea nu a prins din partea mea top 3 a operelor sale. 

Dacă mai introduc cîte-un englezism, mă scuz încă de acum, și voi pune vina pe faptul că am citit cartea în engleză și recunosc că mi-am stors creierii încercînd să traduc cuvîntul underdog. 

Povestea lui David și a lui Goliat îmi era destul de cunoscută încă din copilărie, ca lecție biblică,  căci la orele de religie mi s-a spus de înfruntarea lor și (spoiler alert!) de victoria lui David. Cu ce-am rămas de acolo? Că e în regulă să îți fie frică și că ești în stare de orice dacă îl ai pe Dumnezeu de partea ta. 

Devenind odată cu vîrsta puțin mai pragmatică și cunoscînd deja stilul lui Gladwell, am fost neîncrezătoare cînd cartea a început cu aceeași cunoscută poveste dar am fost plăcut surprinsă de stilul analitic al autorului de a urmări povestea. La fel cum ar lua situația unei companii și i-ar analiza poziția pe piață și i-ar realiza SWOT-ul, cu puncte tari și puncte slabe, exact așa a procedat și cu mitul biblic. Și am aflat următorul lucru: contraintuitiv, David avea de la început toate avantajele pentru a cîștiga, era mai agil, mai rapid iar armele pe care le avea funcționau perfect pentru o confruntare la distanță, unde Goliat nu avea avantaje. Puterea fizică și mărimea nu au succes decît într-un conflict direct.  

Provocîndu-mi preconcepțiile, am început să realizez că nu tot timpul ceea ce credem inițial că e o situație dezavantajoasă este cu adevărat așa și invers. Cum spune autorul, ne petrecem mult timp gîndindu-ne la modul în care prestigiul, resurse și aparținerea unor grupuri de elite ne pot ajuta și nu ne gîndim destul la modul în care acestea ne limitează opțiunile. 

În continuare, în o mare parte din capitolele cărții am întîlnit personaje care au înțeles principiul de mai sus reușind să creeze o situație în care ceea ce inițial păreau dezavantajele lor au fost transformate în modalități de a avea succes. Un exemplu ar fi persoane cu dislexie care devin antreprenori valoroși datorită celorlalte abilități pe care le dezvoltă fiind nevoiți să se descurce în procesul de învățare altfel decît ceilalți. 

Concluzii pe scurt întărite fiecare de povești reale cu mult substrat: 
  • Mai mare nu înseamnă neapărat mai bine – ilustrată ca o schemă sub forma unui U inversat care ne arată că ceva ce considerăm un avantaj are un punct maxim de unde începe să formeze experiențe negative.
  • Principiul legitimității – aplicat în situațiile în care e nevoie de controlul maselor. Pentru ca oamenii să accepte autoritatea trebuie să simtă că sunt ascultați, regulile să fie predictibile și autoritatea să nu fie părtinitoare. 
  • Ceea ce funcționează în mod normal, poate să nu fie rețeta de succes pentru oricine – e de preferat să nu fii al 5-lea dintr-o clasă de la Harvard ci primul dintr-o universitate de un nivel puțin mai jos.
  • Situațiile dificile cu care ne confruntăm în viață pot avea efect benefic, devenind un mediu de creștere puternic pentru noi, dacă avem mentalitatea potrivită. 

Ce am realizat și cred că e important de știut înainte să începi cartea e că nu e nevoie să fii de acord cu Gladwell în tot ce scrie și asta e perfect în regulă. Scopul întregii cărți e să te provoace, să te facă să îți pui întrebări cu privire la ceea ce se întîmplă în jurul nostru și ceea ce acceptăm ca fiind adevăruri supreme. Și face asta cu mare succes. 

Share:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Categorii

Ce le-a mai plăcut altor cititori: